Perspectiva identității biculturale în dramaturgia lui Eugen Ionescu și Matei Vișniec

Universitatea Natională de Arte „George Enescu” din Iași a fost coorganizator al Colocviului Internațional Culturi și identități desfășurat la Academia Regală Belgiană și la Universitatea Liberă din Bruxelles, în perioada 16-17 noiembrie 2023.

În cadrul colocviului internațional Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă din cadrul UNAGE a susținut prelegerea Perspectiva identității biculturale în dramaturgia lui Eugen Ionescu și Matei Vișniec prezentată de cercetător știintific dr. Ioana-Raluca Zaharia, în data de 16 noiembrie 2023, orele 15:30, la Academia Regală Belgiană, rue Ducale 1, 1000 Bruxelles.

Prelegerea și-a propus să analizeze piesele cheie ale celor doi autori din perspectiva unui parcurs identitar bicultural similar și a unui tip de scriere dramatică care face parte din teatrul absurdului.

Identitatea este un concept complex care cuprinde mai multe aspecte ale vieții unei persoane, inclusiv viața profesională, originile și ideologia politică care o animă. Cu alte cuvinte, identitatea acoperă mai multe dimensiuni care sunt în strânsă interdependență: individuală, relațională și culturală. La rândul său, termenul de cultură poate fi înțeles ca făcând referire la cunoaștere, obicei sau obișnuință dobândită de om în calitate de membru al unei societăți. Atunci când individul are două societăți de referință, o dublă cultură, el este expus diversității culturale, ceea ce are consecințe asupra identității. Teatralitatea limbajului, intertextualitea, absurdul estetic (Ionescu) și conceptul de realitate absurdă (Vișniec) se reflectă în această biculturalitate.

Influențați de culturile românească și franceză, ei și-au făurit moduri de a fi unice, atipice și excepționale, fără a scăpa de tensiunile și conflictele identitare inerente, ce se reflectă inevitabil în operele lor dramatice fără egal. Urmând filiația Caragiale-Ionesco-Vișniec, studiul nostru a examinat sursele și resursele teatrului absurdului (Caragiale) și formele sale hibride, așa cum se regăsesc la Vișniec, fără a uita însă arhitectura golului și a cuvintelor, caracteristică teatrului lui Ionescu.