Expoziție • 9–14 decembrie 2025
Expoziție de grup: Imperative ale schimbării sociale
Specializarea Artă Murală din cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design (FAVD) a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (UNAGE Iași), în parteneriat cu Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă (ICMA), anunță organizarea expoziției de grup Imperative ale schimbării sociale.
Expun artiștii: Dan Acostioaei, Andrei Nacu, Ștefan Rusu, Andrei Timofte
Curatori: Dan Acostioaei și Andrei Timofte

9–14 decembrie 2025
Deschiderea va avea loc pe 9 decembrie, la ora 18.00
Galeria apARTe, FAVD UNAGE Iași
Strada Sărărie 189, Iaşi
Expoziția Imperative ale schimbării sociale aduce în prim-plan capacitatea artei de a genera dialog, coeziune și schimbare socială într-o perioadă istorică marcată de crize și dezechilibre umanitare. Demersul artistic s-a articulat prin activități didactice, de cercetare și de creație, concentrate asupra necesității consolidării gândirii critice și analitice, a recuperării spațiului urban, a practicilor colaborative și a capacității umaniste de transformare socială prin artă, orientate spre imaginarea unui viitor solidar. În cadrul acestui demers colaborativ, artiștii Dan Acostioaei, Andrei Nacu, Ștefan Rusu și Andrei Timofte au cartografiat potențialul critic al artei de a provoca schimbări sociale, de a recupera istorii comune, de a interoga politicile producției de discurs și imagine, de a susține democratizarea spațiului public și de a (re)consolida libertatea academică, înțeleasă drept imperativ al criticii instituționale. Întrebarea care traversează acest proiect este: cum se manifestă schimbarea socială în practicile artistice și în cele de cercetare asupra comunului?
În această perspectivă, fațadele ceramice reproduse de Dan Acostioaei, atât ca rezultate ale procesului de cercetare artistică, cât și ca manifestare a preocupării sale pentru consolidarea unei pedagogii orizontale, funcționează ca pretexte pentru asumarea de către artist a unei misiuni sociale de redistribuire și coproducție a cunoașterii. Dacă mijloacele tehnice și conceptuale sunt afirmate și înțelese într-un cadru colectiv, chiar și atunci când se află într-un raport continuu de valorizare simbolică și financiară, specific circulației operelor de artă, extracția și comodificarea artistică devin iminente, desfășurându-se în strânsă legătură cu instituționalizarea cunoașterii.
În aceeași direcție, printurile-arhivă N 44° 55’ 2.23’’ E 25° 27’ 22.456’’, realizate de Andrei Nacu în 2018, aduc în discuție atât caracterul mediat al memoriei istorice, cât și poziția actuală a privitorului în raport cu momentul decisiv al Revoluției Române din 1989. Artistul extrage, editează și transformă sculptural, pe baza unui material filmic preluat din Arhiva Televiziunii Române – parte a „Colecției Revoluția Română în direct” –, singura înregistrare de zece secunde care atestă momentul execuției soților Nicolae și Elena Ceaușescu, din 25 decembrie 1989. Prin transpunerea tridimensională a fragmentului video, Nacu explorează modurile în care memoria evenimentelor din 1989 continuă să fie percepută și reconfigurată în prezent.
În lucrarea video mută Doar în contextul timpului… (Except in the Context of Time…, 2017), a cărei dimensiune performativă și poetică este esențială, Andrei Nacu accelerează în mod voit cursul apei, valorificând configurația teritorială a râului Prut, care formează o buclă de trei kilometri în apropierea punctului vamal Sculeni, la granița dintre România și Republica Moldova. Gestul aparent ineficient al artistului de a controla cursul natural al râului, performând cu ajutorul unui instrument tehnologic rudimentar (o găleată), pune la îndoială eficiența tentației acceleraționiste. Acțiunea, urmărită în mod programatic de o dronă, intră într-un dialog cu reziliența naturii. Istoricizarea poziției occidentale a omului aflat în exteriorul naturii este reafirmată prin etica auctorială. Tocmai de aceea, poetica performance-ului este ancorată într-o critică decolonială, care trimite la o reconsiderare sensibilă a modului în care înțelegem viața și a relației noastre cu lumea vie.
În continuarea acestor interogații asupra memoriei și a spațiului urban, filmul documentar Partea întunecată a visului (Almaty, 2023), realizat de Ștefan Rusu în cadrul proiectului de cercetare Modernități insulare (Insular Modernities), care cuprinde o serie de analize filmice ale arhitecturii moderniste din Asia Centrală (Bishkek, Almaty, Tashkent și Dushanbe), explorează transformările urbane care au avut loc în Almaty (Kazahstan) înainte și după anii ’90 și se concentrează asupra conservării clădirilor emblematice ale modernismului sovietic, proiectate de arhitecți moderniști de renume, precum Nikolai Ripinski, Alexandr Korjempo, Albina Petrova, Vladimir Ișcenko ș.a.
Intervențiile site-specifice dezvoltate de Ștefan Rusu în Europa de Est, Asia și regiunea Caucazului, precum Balconul flotant. Sfera politică nu este altundeva, ci aici, în bucătăriile noastre și pe balcoanele noastre, parte a proiectului Performarea comunului (Performing the Common), realizat la Stockholm în 2012, și Apartamentul Deschis (Flat Space), produs de Asociația Oberliht, la Chișinău, în 2009 și extins în 2016, ale căror machete sunt prezentate în galerie, constituie repere ale unor platforme sociale și culturale funcționale, care activează în mod repetat poziționări civice, devenind totodată dispozitive culturale de reimaginare politică a sferei publice. Intervențiile sale temporare sau permanente, precum Apartamentul Deschis (Flat Space), implementat prin suportul logistic, munca și dedicația culturală neclintită a asociației Oberliht, condusă de curatorul Vladimir US, contribuie la activarea, regândirea și reconstrucția spațiului public și a orașului, înțelese ca bun comun.
În dialog cu aceste intervenții asupra spațiului urban, relieful ceramic prezentat de Andrei Timofte pune în relație devalorizarea arhitecturii și a decorațiilor socialiste cu dezvoltarea unei pedagogii critice, ideologic inserată în prezent, și cu necesitatea imaginării și reconfigurării unui viitor solidar.
Astfel, pe fondul radicalizării nefaste a discursurilor „mainstream”, accentuate de proliferarea fake news-ului și de normalizarea condiției de „pasivitate în fața violenței”, proiectele artiștilor reconsideră tendințele critice de transformare a sferei publice și propun configurații solidare și ameliorative, care pot fi articulate în contradicție cu politicile austere actuale.
Expoziție realizată în cadrul proiectului de cercetare Imperative ale schimbării sociale, finanțat de Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, prin intermediul granturilor interne de cercetare ICMA–UNAGE din anul 2025.
Director de proiect: lector univ. dr. Andrei Timofte.

