Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă (ICMA), în parteneriat cu Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (UNAGE Iași), a organizat, în perioada 17–19 noiembrie 2022, în format online, conferința internațională intitulată V-CYBERCULT 2022 • Beyond Biopolitics: Visual Digital Culture and the 21st Century Disruptive Events (Dincolo de biopolitică: cultura vizuală digitală și evenimentele disruptive ale secolului XXI).

Invazia Rusiei în Ucraina a inundat mediile tradiționale și digitale cu imagini statice și în mișcare, inclusiv imagini de presă, înregistrări realizate de amatori, imagini filmate cu drone și imagini din satelit care documentau agresiunea militară, violențele împotriva civililor, bombardamentele, clădirile avariate și distruse, precum și oamenii forțați să își părăsească locuințele și țara, în contextul a ceea ce a fost descris drept cea mai amplă strămutare a populației din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În timp ce platformele de comunicare socială au fost interzise în Rusia, iar informațiile referitoare la război au devenit din ce în ce mai atent monitorizate și controlate, informarea eronată și dezinformarea au atins niveluri fără precedent, contribuind semnificativ la resurgența narațiunilor de război în întreaga Uniune Europeană.

Totuși, astfel de imagini asociate unor evenimente disruptive din punct de vedere social și politic deveniseră deja, în cele două decenii precedente, o trăsătură definitorie a culturii vizuale contemporane, urmând traiectoriile globalizării. Încercările de a manipula, controla, redirecționa și chiar valorifica astfel de date vizuale deveniseră o componentă integrantă a gestionării crizelor asociate conflictelor militare și urgențelor de sănătate publică produse în alte regiuni ale lumii, dincolo de spațiul european. Convergența dintre bio-, necro- și psihopolitică, pe de o parte, și imaginile produse și circulate digital, asociate unor evenimente disruptive din punct de vedere social și politic, pe de altă parte, ridică o serie de întrebări: Care sunt principalele diferențe dintre producerea și reproducerea unor astfel de evenimente în mediul digital? Care este impactul lor social? În ce mod au modelat, articulat și recalibrat mediile digitale discursul politic și presa tradițională? Ce tendințe și politici digitale au influențat controlul și diseminarea imaginilor prin intermediul platformelor de comunicare socială? Ce diferențiază războiul, pandemiile și alte forme de tulburări sociale în ceea ce privește reprezentarea și circulația lor vizuală? În ce mod au mediat tehnologiile digitale discursul public referitor la pandemia de COVID-19 și au influențat comportamentul comunităților online? În ce mod au contribuit utilizatorii la răspândirea panicii, la apariția unei infodemii și, în cele din urmă, la instaurarea unui climat al fricii? Ulterior, în ce mod a transformat cultura digitală percepțiile globale asupra războiului ruso-ucrainean? Cum se reflectă interesele geopolitice și raporturile de putere ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite în peisajul mediatic digital contemporan? În cele din urmă, ce rol joacă imaginile coproduse digital, precum memele, în diseminarea, circulația și analiza critică a informației? Ce forme de rezistență civică și politică au imaginat și pus în practică, ca răspuns, artiștii și comunitățile online?

Beyond Biopolitics: Visual Digital Culture and the 21st Century Disruptive Events (Dincolo de biopolitică: cultura vizuală digitală și evenimentele disruptive ale secolului XXI) a încurajat abordarea unei game largi de teme și perspective. Au fost încurajate în mod special contribuțiile cercetătorilor interesați de fenomenul Y2K, atentatele din 11 septembrie, criza financiară globală, insurgența Boko Haram, războiul drogurilor din Mexic, Războiul Civil Sirian, criza din Yemen, Războiul din Tigray, pandemia de COVID-19 și Războiul Ruso-Ucrainean, îndeosebi din perspectiva raporturilor de putere, a politicilor vizualului, a esteticii politice, a politicilor informației, a biocomunicabilității, a mediilor activiste, a societății în rețea, a stării de urgență, a distanțării sociale și a războiului memetic. Propunerile au fost invitate să abordeze dimensiunile sociale, politice, economice, artistice, individuale, colective, instituționale, reprezentaționale și tehnologice ale interacțiunilor și mediilor digitale.

Ryan M. Milner este profesor asociat și director al Departamentului de Comunicare din cadrul College of Charleston, Carolina de Sud, SUA. Cercetările sale se concentrează asupra culturii internetului, abordând subiecte care variază de la meme și dezbateri pe platformele de comunicare socială până la campanii de propagandă la scară largă. Prin activitatea sa, analizează semnificația socială, politică și culturală a interacțiunilor online.

Profesorul Milner este autorul volumului The World Made Meme: Public Conversations and Participatory Media (The MIT Press, 2016) și coautor al volumelor The Ambivalent Internet: Mischief, Oddity, and Antagonism Online (Wiley, 2017) și You Are Here: A Field Guide for Navigating Polarized Speech, Conspiracy Theories, and Our Polluted Media Landscape (The MIT Press, 2021). De asemenea, a publicat comentarii în publicații precum TIME, Slate, Los Angeles Review of Books, NBC News și The New York Times.

Cercetările sale stau, de asemenea, la baza activității sale didactice în domeniul comunicării mediate. Predă cursul introductiv de studii media al departamentului, precum și cursuri avansate de etică a mass-mediei, producție media și metode de cercetare. În activitatea sa didactică, îmbină exemple practice, tehnologii digitale și dezbateri critice, punând accentul pe colaborare, aplicabilitate și rigoare academică.