Seria editorială: Vector – cercetare critică în context

Editori: Cătălin Gheorghe, Mick Wilson

Autori: Andris Brinkmanis, Zian Chen, Biljana Ciric, Maria Hlavajova, Ronald Kolb, Saara Mildeberg, Vipash Purichanont, Raluca Voinea

O colaborare între Vector, CAPIm (Centre for Art and the Political Imaginary), ICMA (Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă) din cadrul UNAGE Iași, EARN (European Artistic Research Network) – Curatorial Studies WG, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași (UNAGE), România, Universitatea din Gothenburg, HDK-Valand Academy of Art and Design.

Design: Lavinia German

Traduceri: Cezara Popescu

Publicat de: ArtMonitor (Universitatea din Gothenburg)

Ediție bilingvă: engleză / română

ISBN (tipărit): 978-91-989730-2-0; ISBN (PDF): 978-91-989730-3-7

Referință: Cătălin Gheorghe, Mick Wilson (eds.), Curating beyond exhibition. On the post-exhibitionary condition in a post-political world, ArtMonitor, Gothenburg, 2025.

Plasăm această temă la intersecția largă dintre practica curatorială și diferitele culturi politice care configurează condițiile în cadrul cărora practicile se desfășoară. Invitația noastră a fost formulată într-un spirit de cercetare speculativă deschisă, pornind de la intuiția că există o corelație semnificativă (deși nu neapărat o legătură cauzală) între, pe de o parte, diverse practici curatoriale post-expoziționale (adică practici care nu privilegiază realizarea expozițiilor drept operațiune curatorială principală; care nu înțeleg expoziția, în esență, ca act de „reprezentare” sau de „expunere”; ori care urmăresc în mod activ să perturbe, să reziste sau să nege, în alte moduri, complexul expozițional descris de Bennett) și, pe de altă parte, transformările în curs din sfera (post-)politicului.

Ipoteza noastră informală a fost că paradigma reprezentării, specifică realizării expozițiilor, este supusă unui proces de reconsiderare și reconstrucție într-o gamă de practici curatoriale, în parte ca răspuns la subminarea valorilor democratice, la erodarea culturii publice și la degradarea profundă a vieții politice. În timp ce asistăm la ascensiunea unor formațiuni autoritare și neofasciste în multiple contexte geopolitice, considerăm practicile curatoriale post-expoziționale atât ca ecou parțial, cât și ca revizuire substanțială a speranțelor și valorilor democratice, egalitare și solidariste formulate anterior în raport cu edificarea estetică și culturală.

Cu toate acestea, este important să precizăm că nu înțelegem traiectoriile neoliberalismului și ale (post-)politicului ca alcătuind un proces istoric global uniform. Dimpotrivă, considerăm că depolitizarea produsă de neoliberalism este puternic nuanțată de distribuții geopolitice diferite și de traiectorii istorice distincte ale constituirii statului. Ne interesează contradicțiile și tensiunile care traversează peisajele multiple și schimbătoare ale curatorialului și ale politicului, în registrul diferitelor moduri și strategii de practică. În mod inevitabil, apelul la temele (post-)politicului ne conduce într-un alt câmp lexical și către alte utilizări ale prefixului „post-” (retoric facil, dar semantic dificil).

Publicație realizată în cadrul proiectului de cercetare Curatoriatul dincolo de producția de expoziții, co-finanțat de Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, prin intermediul granturilor interne de cercetare ICMA–UNAGE din anul 2025.

Director de proiect: prof. univ. dr. Cătălin Gheorghe